asta a durut…

Auch…asta a durut…”sexy braileanca”…”cine-i asta?!” o sa spuna cativa dintre voi…altii poate ca o cunosc…vedeta de file pentru adulti, asa cum sustine ea… mai nou e si artista…artistii din romania sunt trasi la fund de “vedete” ca aceste…Naomi,sexy braileanca,nikita si multe alte “specimene”… “Exista-n romania puiul de crevedia?” sau cum mai zice “braileanca” noastra…”e o fetita tunata”…afirma ea intr-un “cantec”…descoperita de un “impresar”…manelist banuiesc…”braileanca” si-a incercat norocul in industria filmelor pentru adulti…unde nu a excelat…a fost si “cantareata”…, iar acum vrea sa fie prezentatoare tv…la ce?!…la stirile de la ora 5?! sau la alea de dupa miezul noptii…am descoperit pe youtube(.com) ca aceasta “artista” are si videoclip…sa urmarim in urmatoarele minute videoclipul ei…

…versurile sunt desprinse dintr-o “manea de exceptie” si videoclipul din visul unui “individ” de la “pocraca de deal” care dupa cateva “paharele” si cateva beri, a adormit intr-un sant…si viseaza…si viseaza ca alina plugaru il asteapta acasa cu mamaliga pe foc…si ca amanta lui e “sexy braileanca”…de negativ nu ma leg…e o combinatie de tehno cu dance…si cu manele…e bun de ceva negativul, dar versurile si “tipa” strica tot…daca vreti sa le vedeti mai des pe aceste “vedete” urmariti programele antenei 1(Acces direct si Show-ul Pacatos) si otv-ul(DDD)!!!

Despre omul frumos de Dan Puric

Dan Puric si “Despre omul frumos”…

Nu pot spune ca am citit cartea, dar aseara, da…chiar aseara am auzit-o pe maicamea, razand…citea o carte, a inceputa de cateva ore…intr-un moment dat cand a lasat cartea jos, am luat-o si am inceput sa citesc…pagina 26…

…

“Adriana Trdandafir: Si poate sa intoarca lumea?

Dan Puric: Sa va dau un exemplu, frumosul, pe care l-am invatat pana sa ajung la frumusetea Sfantului, a fost frumusetea mamei, frumusetea materna, frumusetea feminina care desmargineste barbatul din stupiditate. Deci dupa noua luni de armata, aratam asa, eram un stavrid. Si dupa noua luni, in unitatea aia militara unde si musca zbura asa, zuuum, zuuum, drept. Ca era supraeducatie. Adica era scoala din aceea speciala de castrare si de imbecilizare totala a poporului roman. Si a venit inspectie de la ministerul apararii nationale cu vreo 10-15 generali, 300 de colonei, i-a bagat in casa de cultura, acolo, stiti ce inseamna asta pentru un biet soldat? Copacul mai misca, dar tu nu. Erai congelat de frica, aveai sentimentul ca te-ai nascut in pozitia de drepti. Ei, atunci in clipa aia, a gasit mama sa-si viziteze copilul. Mama mea era femeia absoluta, avea o fenimitate puternica, mostenita de la bunica, care ma muta din scoala in scoala in fiecare an, de pe o harta a ei unde incerca sa se gaseasca perfectiunea in invatamant. Si astfel, Dan Puric a schimbat in opt ani douasprezece scoli. Cu aceeasi graba cu care traversam Bucurestiul in lung si in lat ca sa ajung la scoala, ma indreptam acum prin unitatea militara spre punctul control unde ma astepta mama. Eram singura fiinta din unitate care mai misca, pentru ca in rest toti executau pozitia de drepti, de la soldati la femeia de servici, pana la copaci.

-Soldat, prezinta-te, ca a venit maica-ta sa te vada, dar nu poate sa intre in unitate, schimbati acolo

doua vorbe si mars inapoi pe sector. Mars, ca noi eramc a niste animale. Eu nici unui caine nu-i spun mars, dar asa era scoala de educatie socialista: ni se spunea mars, si raspandeam cu ordonati.

Mama mea, care era o bomba din toate punctele de vedere, avorbit cu plutonierul si cand m-a vazut si asa descompus de munca si de nu mai stiu ce, a zis:

-Asta e copilul meu? Nenorocitule!, pac cu poseta-n cap.

Lui i-a cazut chipiul, nu-i venea sa creada!

-N-aveti voie…

-Cum sa nu intru, mai nenorocitule, mi l-ati facut in ultimul hal! Vi l-am dat gras si mi l-ati facut schelet! Vino puiul mamii, si m-a luat de mana. M-a si umilit, ca aveam 19 ani, soldatul tarii era puiul mamii. [...] Ati vazut o closca care bate-n cap o gasca? Pac, o poseta in capul plutonierului.”

Am sa redau acum numai dialogul dintre mama, fiu si cei din armata cu mici observatii…

“-Du-te de aici, pleaca nenorocitule, si asa cu poseta in capul plutonierului, am ajuns la comandament…

-Ce se intampla? Stati aici nu va miscati!

-Ma opresti in usa, sunt tinta de artilerie? M-ai facut tinta de artilerie?

-Tovarase colonel, permiteti-mi sa raportez…, zic eu.

-Ce sa raportezi, draga?, a strigat mama deschizand usa.

…”

Si acum partea tare… mama domnului Puric le ghicea locotenentilor in cafea…

“-Aveti intr-o mare adunare o vulpe care va pandeste…, zicea mama.

Aia erau terminati.

-Va cade la drum lung de seara o ghinda in asternut… Va rog sa va puneti o dorinta si sa apasati pe fundul cestii cu degetul mare.

Ii vedeai cum se inmuiasera toti. Locotenent generalul o intreab:

-Unde?Aici?

-Aici, ii zice mama.

Si il vedeam pe general cum isi trimite in fundul cestii degetul cel mare, ca un obuz de artilerie.

-Da, asa, confirma mama.

…

-Doamna, nu va uitati si in cafeaua mea?, intreaba un alt general.

-Asteptati va rog!…Stati cu degetul in sus!…, ordona mama cu autoritate.

…

-Vai, draga, parca voi toti sunteti Othello si eu Desdemon

…Un cretinism mondial: Varsovia se batea cu NATO. Acum este alt cretenism mondial, NATO se batea cu nu stiu cine.

Mama apoi, ca o matroana romana, s-a intors catre comandant si a spus:

-Eu vi l-am dat gras si l-ati facut o aschie!…E posibil, domnule general?!”

Aceasta este mama…varianta clasica…am postat acest articol…cu un mic fragment din Dan Puric pentru ca era vorba despre mama…scumpa noastra mama…ca tot duminica este 8 martie!!!

Am ras si inca mai rad…mama autoritare…

In cautarea Agarthei

pe fostul meu blog am inceput un articol despre “Agartha-tara de sub pamant”. Am hotarat sa va aduc la cunostinta noi informatii despre acest oras subpamantean si despre viata care se presupune ca ar exista acolo!

Acum in cautarea Agarthei…

Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor, indienilor sau ale altor popoare, precum si legendele eschimosilor vorbesc despre marea deschidere din nord si despre un popor avansat, care traieste intr-o tara misterioasa numita Agartha. Acesta este numele general ce defineste lumea din interiorul Pamintului, precum si toate coloniile, capitala fiind Shambala, aflata in interiorul Muntelui Meru, in Tibet.

Cum e in Agartha.

Teritoriul secret al Agarthei are o populatie de 20 de milioane de suflete; aici nu exista inchisoare, iar politia este asigurata de capii de familii. Milioane de dwija (de doua ori nascuti) si yoghini locuiesc in suburbiile divizate simetric in constructii subterane.

Deasupra lor se afla Trinitatea: Brahatma, caruia ii este incredintata Autoritatea, Mahatma, caruia i s-a incredintat Puterea, si Mahanga, caruia i s-a incredintat Organizarea.

Deasupra trinitatii se afla 12 membri ai Initierii Supreme, apoi un alt grup, format din 22 de persoane, imagine a celor 22 de principii ale Verbului, cu ajutorul carora Dumnezeu a creat lumea. Urmeaza apoi cei 365 bagwanda (cardinali), dupa numarul celor 365 de zile ale anului.

Agartha nu a fost intotdeauna o imparatie subterana.

Sute de ani mai tirziu, la inceputul secolului al XX-lea, Ferdinand Ossendowski, scriitor rus de origine poloneza, a hotarit sa intreprinda o periculoasa calatorie in cautarea miticului regat.

Dupa ce a strabatut platouri aride si zone dezolante, ajuns pe malurile Amurului, Ossendowski a aflat de la niste calugari despre existenta regatului cunoscut sub numele de Agartha, ai carui locuitori erau atotputernici.

Calugarii l-au condus in adincuri, unde Regele Lumii apare doar in rare ocazii, pentru a face miracole sau pentru a pronunta profetii. Iata ce scria Ossendowski in cartea sa Animale, oameni, zei (1924): Imparatia Agarthei se intinde prin tuneluri subterane, in toate partile lumii, iar cei care locuiesc aici se afla sub autoritatea Regelui Lumii.

Capitala Agarthei este inconjurata de orase in care locuiesc mari preoti, iar palatul Regelui Lumii este inconjurat de temple, unde locuiesc guru, care controleaza fortele vizibile si invizibile ale lumii si care detin in miinile lor controlul asupra vietii si mortii. In ciudate vehicule, necunoscute noua, ei sint capabili sa strabata cu viteza incredibila tunelurile subterane, care separa un oras de altul.

Agartha a intrat in subteran cu 6.000 de ani in urma. Dupa Ossendowki, Agartha nu ar fi fost intotdeauna subterana, ea devenind astfel cu 6.000 de ani in urma, pentru a-i proteja pe inteleptii sai de curiozitatea unei lumi pervertite. Conform teoriei sale dezvoltate ulterior, Ossendowski spune ca aceste teritorii nu trebuie confundate cu cele din interiorul Pamintului gol. Conform viziunii sale, este vorba despre doua lumi subterane, una situata mai la suprafata, iar cealalta in interiorul gol al Terrei.

Ce spunea teoria Pamintului gol .

Indrazneata teorie a Pamintului gol a fost elaborata pentru prima oara de William Reed si expusa in cartea Fantoma polilor, aparuta in anul 1906. Aceasta teorie fost dezvoltata ulterior de Marshall B. Gardner, in lucrarea  O calatorie in interiorul Pamintului, aparuta in anul 1920. Cei doi americani au ajuns independent la concluzii similare, sustinind ca in interiorul Terrei traieste o populatie numeroasa, cu un grad de civilizatie deosebit de dezvoltat.

Deschideri ce conduc spre interiorul Pamintului.

Bazindu-se pe o serie de documente ale lui William Reed, Marshall B. Gardner, Huguenin sau Ray Palmer, precum si pe revelatia amiralului Byrd, Bernard a enuntat citeva concluzii, care la data respectiva au generat un mare scandal:

a) In realitate, nu exista nici un Pol Nord sau Sud, ci numai deschideri largi, care conduc spre interiorul gol al Pamintului;
b) OZN-urile provin din acest interior gol;
c) Interiorul Pamintului este incalzit de un soare central, care este sursa aurorelor boreale. Aici este un climat subtropical, nici rece, nici cald;
d) Exploratorii polari au vazut cu ochii lor ca animalele se deplasau spre nord in cautarea hranei. Ei au vazut aici pasari tropicale si animale, ce in mod obisnuit au nevoie de caldura, au vazut fluturi, ba chiar si tintari.

Totul are legatura cu Agartha.

Desigur ca lista intrebarilor ramase fara raspuns poate continua, dar un lucru este sigur: acela ca toate aceste explicatii au o legatura cu legendarul Tarim al Apelor Albe, cu Agartha.

Teoria Pamintului gol, care sustine ca in interiorul Pamintului exista o concavitate, ce are ca puncte de contact cu suprafata exterioara cei doi poli, poate deschide perspective nebanuite vreodata, nici chiar de neobositii exploratori, porniti in cautarea miticei Agartha: aceea ca civilizatia din care facem parte nu este singura pe Pamant.

Acum cateva imagini cu Agartha…pacat ca sunt in engleza…aceasta este doar o teorie nu se stie cu exactitate daca exista sau nu viata!!repet este doar o teorie!!!

Pentru a vedea mai clar imaginile dati click dreapta pe imagine si dati vezi imaginea!!!